,

Lumina Lunii

Ce să fac și eu... am mai scris o poezie.

Lumina Lunii

Lumina Lunii se aprinde,

Scânteie-n centrul lacului

Și farmecul ei mă cuprinde

Când frigul cumplit se întinde.

O mișcare mă trezește

Când apa lacului clipește

Și frigul acum se-ntețește

Când înțelegerea-nflorește.

Lumina lunii încetează

Și ea, acum, se-ndepărtează

Și norii acum se-aștern

Creându-se un nou concern.

Și stropi de ploaie mă ating

Dorințele acum se sting

Și se aude-un chiar un tunet

Ce are-un imens răsunet.

Iată, acum mă trezesc

Și norii acum zăresc

Și reîncep să vâslesc

Iar spre țărm pornesc.

Arunc nisip în urma mea

Fugind înspre mașină

Ca animat de-amfetamină

Și de furtuna cea rea.

Leave a Reply