,

Lumina Lunii

Ce să fac și eu... am mai scris o poezie.

Lumina Lunii
Lumina Lunii se aprinde,
Scânteie-n centrul lacului
Și farmecul ei mă cuprinde
Când frigul cumplit se întinde.

O mișcare mă trezește
Când apa lacului clipește
Și frigul acum se-ntețește
Când înțelegerea-nflorește.

Lumina lunii încetează
Și ea, acum, se-ndepărtează
Și norii acum se-aștern
Creându-se un nou concern.

Și stropi de ploaie mă ating
Dorințele acum se sting
Și se aude-un chiar un tunet
Ce are-un imens răsunet.

Iată, acum mă trezesc
Și norii acum zăresc
Și reîncep să vâslesc
Iar spre țărm pornesc.

Arunc nisip în urma mea
Fugind înspre mașină
Ca animat de-amfetamină
Și de furtuna cea rea.



Leave a Reply