,

Lumină de curcubeu!

Lumină de curcubeu!

Lumina coboară din cer

Zicându-mi să nu mai pier

Culoarea sa din vedere

Ce se dispune în a sa triere

Lumina roşie s-aprinde

Şi oamenii se minunează

Când focul ceresc ne cuprinde

Şi inteligenţa lucrează.

Lumina albastră înfloreşte

Iar ultramarinul pe ultramarinul albastru

Când toată lumea citeşte

Astralele cuvinte ce nu mai au căpăstru.

Galbenul coboară încet

Ca un perfect şi-amuzant arhitect

Şi-acum ne arată frumos

Cum se desenează în cros.

Violetul sclipeşte prea tainic

Aruncând misterul în aer

Scânteiând un munte prea falnic

Ce e plin de străvechi ne-nţesuri.

Oranjul îşi cheamă pe-ai săi militanţi

Ce în natură-i sunt combatanţi

Pomii s-aliniaţi perfect

Spunând fiecare "Prezent!"

Leave a Reply